Comentarii la SSN. Spirit liber!

EDIT: Documentul pe care l'am citit eu era cel publicat in februarie. Cel final, disponibil azi pe siteul presedintiei, a fost modificat; el reflecta un mod de gandire mai apropiat de ce am incercat sa sugerez in comentariul meu, mai pozitiv si mai centrat pe drepturile individuale, pe libertatile fundamentale.

Ramanem insa cu suspiciunea ca, in absenta unei dezbateri deschise publicului, modul de gandire obscurantist , retrograd, al multor dintre cei maturizati in comunism s'ar putea impune. Nu pot decat sa aplaud faptul ca documentele astea sunt disponibile publicului

Substanta mesajului meu e neschimbata, insa, si cred ca trebuie sa fie clar pentru toti, inclusiv pentru Presedinte, ca vrem sa traim liberi.

Am citit deunazi documentul central (cel cu strategia) si simt nevoia sa fac cateva comentarii. Daca vreti, mi se pare ca o chestiune de securitate nationala sa luam la puricat ideile pe care se structureaza strategia asta. Faptul ca strategia este supusa dezbaterii publice e incurajator.

Amenintarile securitatii nationale, spun autorii, sunt militare si non-militare. Eu inteleg ca sunt trei mari concepte-cheie care stau la baza strategiei de securitate nationala:

1) Drepturile individuale, amenintate de terorism.
2) Identitatea nationala a romanilor, amenintata de modernizare.
3) Stabilitate economice, amenintata de coruptie.

Dupa cum se vede, cele trei concepte au fost translatate/operationalizate in riscuri/amenintari si s'a propus un model de organizare in intentia de a impiedica proactiv materializarea acestor riscuri. Rezultatul este o structura care opereaza practic la toate nivelurile (i.e. explicit social si economic, si potential - as zice eu - politic) si care se subordoneaza in primul rand Presedintiei. Documentul vorbeste explicit despre comportamentul asteptat al oamenilor care lucreaza pentru aceste organizatii: el trebuie sa fie unul proactiv. Uff.

O fi bine, o fi rau? E nevoie de dezbatere lipsita de prejudecati, cred.

Daca plecam de la premisa ca oamenii ar putea fi ingeri, implicand ca politicienii sunt oameni, deci ar putea fi ingeri, nu avem motive sa ne punem mari probleme. Cineva, acolo sus, ne iubeste, se spune in acest document (nu e vorba de Cel De Sus, insa). Dar exista oameni-inger? Vorba lui Madison (verbatim): “si daca ar fi oamenii ingeri, tot ar trebui sa ne comportam ca si cum nu ar fi”. Daca sunt sau nu ingeri, doar Cel De Sus poate sa stie, zic.

In privinta terorismului (de oriunde ar aparea el) suntem toti de acord ca exista riscuri obiective si admitem ca serviciile secrete sa fie cat se poate de alerte, si in consecinta, acceptam diversele functii ezoteric-bagacioase care rezulta din asta. Sigur, punem si conditia ca responsabilitatile (in termeni de drepturi si obligatii precise) simpaticilor agenti-sub-acoperire sa fie clar specificate. Vrem si sa existe o raportare sistematica facuta Parlamentului in asa fel incat actiunile curajoase ale geimshibonzilor (aici sunt ironic-admirativ, ca atunci cand vad un film cu 007) sa nu limiteze exact drepturile individuale pe care, nominal, le securizeaza.

Despre identitatea nationala e de discutat, insa. Sigur, avem traditii superbe si o istorie interesanta, complexa... In Romania exista, undeva, cea mai veche biserica crestina din lemn, dar si secte numeroase. Avem munti frumosi, dar cu drumuri prost facute si periculoase, de pe care poti cadea cu tot cu masina. Si avem rauri multe, cu valtori romantice, insa nu prea bine sistematizate si care ne inunda mai mereu. Avem codri de arama rasunatori, dar si poluare uriasa care ne seaca plamanii. Avem lanuri bogate, cat vezi cu ochii, dar numai daca da Domnul si ploua cat traba, ca de irigat nu prea putem iriga singuri. Avem si cultura valoroasa, dar si culturalnici slugarnici poeti de curte. Avem emotionante datini din strabuni, dar si obiceiuri de neam-prost. Avem muzica populara traditionala, dar si manele. Avem, ca orice neam numeros, tot felul de lucruri, tot felul de oameni si de intamplari. Oamenii au preferinte care seamana, sau nu. Ei au sau nu au afinitati elective. Oamenii sunt diferiti.

Pentru ca avem varietatea asta de preferinte e important ca, inainte sa ne repezim la ‘identitate nationala’, sa vorbim despre dreptul fundamental, individual, de a fi oameni liberi. Avem dreptul de a fi lasati liberi sa apreciem singuri frumusetea sau utilitatea unor traditii si obiceiuri, sau de a inerca sa ne schimbam daca asa gasim de cuviinta.

Oamenii trebuie sa isi traiasca liberi vietile, iar regulile dupa care ei traiesc trebuie sa fie cat mai putine si cat mai ferm stabilite.

Eu nu consider oportuna existenta unei organizatii care sa evalueze daca romanii isi pastreaza nealterata 'identitatea nationala'. Nu vreau ca o organizatie sa defineasca si sa intervina cand oamenii ei considera ca se deviaza de la norma! Cred ca romanii insisi isi pot vedea singuri de griji, si cred ca e in firea oamenilor ca ei sa se auto-stimeze, sa fie mandri si siguri pe ei, daca sunt lasati sa isi traiasca liberi vietile. Nu e cazul ca X sau Y sa iti spuna “atentie, ca nu prea mai esti sigur pe tine, incepi sa iti pierzi identitatea”.

Identitatea mea e a mea, e a mea, e a mea.

In fine, in Europa, ca si in Romania, suntem un amestec de identitati, de culturi, de traditii. Sa ne respectam fiecare cum stim si cum putem, singuri intr’un stat de drept, fara sa ne spuna cineva la ureche ce-si-cum sa gandim.

Despre coruptie, iarasi e o discutie. Sigur, e clar ca in Romania coruptia endemica a facut asa-si-pe-dincolo. Stim asta, si tocmai asta e motivul pentru care am votat cu speranta pe Basse si o sprijinim pe Monica Macovei fara ezitare. Avem acum legislatie capitalista si o justitie care incepe sa functioneze corect. Mai mult, Romania va fi membra a Uniunii Europene si este deja membra NATO. Avem un stat democratic.

E oportun, de acum inainte, sa avem organizatii ca SRI sau SIE care sa vegheze la functionarea corecta a justitiei in numele unui ambiguu definit interes national? Care e definitia, cine stabileste daca metodologia are relevanta economica, sociala, politica, juridica? Mai mult, este bine sa facem organizatii care sa asigure stabilitatea economiei? Cum adica, stabilitatea pietei de capital (documentul de strategie vorbeste explicit despre asta)? Pai, piata de capital e prin insasi natura ei fluctuanta, datorita incertitudinii! Ce fel de economie capitalista e aia fara variatii, fara impredictibilitate, fara riscuri?!

Sa nu inlocuim coruptia cu obscurantismul, cu o viziune retrograda, primitiva, despre economia capitalista. Vedem ca romanii sunt destul de antreprenoriali, au idei si vor sa munceasca, si ca incepe sa se face capital si in Romania, ca economia se intareste. Vedem ca investitia straina creste, ca lumea incepe sa ne ia in serios, ne cred pe cuvant ca vrem sa traim liberi.

Nu e mai bine sa lasam oamenii sa isi testeze puterile singuri, sa incerce sa isi puna visurile in realitate, fara frica ca sunt vegheati din umbra de, well, Big Brother? Antreprenorii trebuie sa stie doar de lege si de cuvantul lor, nu de frica nu stiu caror ofiteri sub acoperire care le pot asculta telefoanele, citi scrisorile sau scormoni sertarele. Ce economie capitalista e aia in care antreprenorii actioneaza cu teama ca intr’o buna zi s’ar putea sa isi piarda timpul si banii, poate chiar libertatile, dand explicatii nu stiu cui crede ca a descoperit nu stiu ce, sau, mai rau, cu frica ca ar putea fi santajati de nu stiu cine daca nu fac asa si pe dincolo? Vrem o economie paranoica, dominata de neincredere si de suspiciune, sau una vibranta, antreprenoriala, in care oamenii liberi si stapani pe ei se privesc in ochi si isi strang mainile?

In fine, in trecere, am citit ieri mai multe documente similare, ale altor state (al Cehiei, al Poloniei, al Austriei); se gasesc cu Google cat ai clipi. Am vazut ca si in tarile alea se pune problema securizarii impotriva terorismului, o problema complexa, evident. Si ele vor sa isi pastreze statul independent, natural, dar tinand cont de statutul de membru UE (interesant, in cazul Cehiei chiar se amintea de coruptie in contextul securitatii nationale; dar, atentie, Parlamentul are un rol central in democratia ceha, acolo si Presedintele e ales de parlamentari).

Insa documentele despre strategiile tarilor respective nu vorbesc pe un ton apasat, agresiv (care ne aminteste atat de bine despre Securitatea comunista) despre pastrarea 'identitatii nationale' si despre activitatea economica ca fiind subiecte de prim interes pentru organizatiile care asigura securitatea nationala. Documentele acestor alte state vorbesc foarte clar despre securitatea libertatilor individuale ca fiind cruciala pentru securitatea nationala.

Spirit liber!