Parerea mea e ca Romania nu are un sistem democratic semi-prezidential, ci unul parlamentar. Uite si articolul care defineste foarte clar Rolul Preşedintelui: Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 - Constituţia României)
Faptul ca Presedintele e ales de cetateni is nu e numit de Parlament e un arguement slab in favoarea tezei 'parlamentare', tinand cont de urmatoarea procedura: Suspendarea din funcţie In cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunera de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 - Constituţia României)
Faptul ca Presedintele ar fi ales de Parlament nu ar exclude insa posibilitatea ca presedintele respectiv sa aiba 'puteri' executive mai mari decat unul votat direct.
O democratie parlamentara in care presedintele e ales indirect (e.g. e votat de parlament) poate fi mai eficienta, de vreme ce partidele care au majoritate parlamentara vor tinde sa isi impuna presedintele si asta reduce asa-zisele costuri tranzactionale. Dar nu neaparat: in Cehia, de pilda, care e o democratie parlamentara cu presedinte ales indirect, au fost si sunt mari probleme dupa iesirea lui Havel, pentru ca imaginea proasta a Parlamentului s'a reflectat nolens-volens si in institutia prezidentiala. Un avantaj al alegerii directe e, evident, ala ca aproximeaza mai bine vointa populara.
Bun, sunt o multime de tipi care sustin ca Romania e o republica semiprezidentiala. Evident ca e o chestie discutabila, la urma urmei e doar o eticheta.
Dar eu tin sa am o opinie categorica pe chestia asta pentru ca oamenii au luat necritic eticheta asta 'semiprezidentiala' si s'au grabit sa vorbeasca despre riscul de autocratie inainte de a studia Constitutia. Din pacate, asta serveste de minune unor partide care prefera ca ciorba sa fie gatita de mai multi bucatari.
Concluzia: Basse nu poate fi mana de fier asta de care se tem unii decat daca calca in picioare Constitutia. Dar daca face chestia asta, isi risca jobul pentru ca'l rade Parlamentul, nu? Opinia mea e ca Romania e "securizata" institutional, din punctul asta de vedere. Putem deci sa fim 100% cu Basse (daca isi acume obiective de interes national) atata vreme cat stam cu ochii pe Constitutie ca pe butelie.
vineri, iulie 15, 2005
miercuri, iulie 13, 2005
Basse 2
L'am votat cu entuziasm. Imi place rockul, ca sa fie clar.
Uite care'i treaba: noi avem un fel de deal cu Basse. Care'i spilul? Basse sta cu o mana pe bici si cu alta pe Constitutie, in timp ce intre coapse strange martoaga Coalitiei cu care tre' sa treaca prin mlastina.
Mie mi se pare super okay Basse pana in prezent: are obiective strategice clare pe care le urmareste foarte foarte strict. Doua dintre ele sunt:
1) Reforma institutionala efectiva
2) Intrarea Romaniei in EU la 1 Ianuarie 2007
Restul sunt tactici de lupta politica.
Uite care'i treaba: noi avem un fel de deal cu Basse. Care'i spilul? Basse sta cu o mana pe bici si cu alta pe Constitutie, in timp ce intre coapse strange martoaga Coalitiei cu care tre' sa treaca prin mlastina.
Mie mi se pare super okay Basse pana in prezent: are obiective strategice clare pe care le urmareste foarte foarte strict. Doua dintre ele sunt:
1) Reforma institutionala efectiva
2) Intrarea Romaniei in EU la 1 Ianuarie 2007
Restul sunt tactici de lupta politica.
marți, iulie 12, 2005
ego chatalin votum posui
Pentru ca votul se intampla intr'un context inalt specificat (i.e. votam ceva in mod particular) se admite ca [votul] e un act rational indiferent de conditiile in care se produce (atata vreme cat este realizat in limitele legii) si ca este rezultatul unei proces de selectie in baza unor preferinte individuale.
Sistemele sociale democratice permit indivizilor cu afinitati elective articularea preferintelor, avand ca consecinta distributia voturilor intre organizatiile politice (care formeaza sistemul politic intr’o democratie), care sunt astfel legitimate sa reprezinte interesele votantilor ca guvern. Outputul sistemului politic sunt decizii de alocarea a resurselor publice in producerea de bunuri si servicii publice (BSP). Asadar, avem lantul cauzal preferinta individuala/vot/guvernare/alocare de resurse/producerea de BSP. Sa admitem ca BSP e operationalizarea conceptului civilizatie. Deci, votul e un act de responsabilitate civica pentru ca e conditia necesara si suficienta pentru producerea de bunuri si servicii publice.
Una dintre problemele structurale ale sistemelor politice democratice e ca, in realitate, atat votantii cat si non-votantii sunt beneficiari ai BSP. Pe de o parte, e moral sa se intample asta: BSP sunt finantate din bani publici (taxe/impozite si/sau imprumuturi garantate public) colectati atat de la votanti cat si de la non-votanti. E drept, deci, ca redistributia de BSP sa nu discrimineze dupa criteriul votului exercitat. Totusi, pe de alta parte, nivelul general al impunerii si alocarea de resurse in producerea de BSP se face in baza unei doctrine politice (e.g. liberale sau socialiste) specifice unei guvernari sau alteia, care este, evident, rezultatul votului. Avem deci situatia paradoxala in care non-votantii contribuie cantitativ la BSP (pentru ca finanteaza producerea lor), dar nu si’au exprimat o preferinta votand, deci nu contribuie calitativ la producerea BSP. Ei sunt si nu sunt responsabili civic. E corect deci, sa spui ca un non-votant e iresponsabil civic, tot asa cum e sa spui ca este.
Toata lumea era impacata cu situatia asta si se considera ca e una dintre limitele sistemului politic democratic. S’a crezut, pana de curand, ca non-votantii sunt in general impacati cu soarta lor si accepta situatia paradoxala in care se afla. Socul rejectarii Constitutiei Europene in Franta si Olanda a aratat, neasteptat, ca un numar foarte mare dintre contributorii/beneficiarii BSP non-votanti din ultimii ani aveau, de fapt, preferinte latente dar neexprimate in vot la alegerile parlamentare in tarile lor. Motivul? Nici o organizatie politica regionala nu livra la nivelul asteptarilor lor. Nevotand la alegerile parlamentare, acesti oameni incercau sa semnalizeze frustrarea lor si isi mentineau punctul de vedere ca sunt responsabili civic (se refereau la contributia cantitativa in producerea BSP). Rejectand Constitutia, ei au reusit, pentru prima oara in multi ani, sa se faca auziti. Acesta a fost o oportunitate rara data de un referendum foarte puternic mediatizat.
Inapoi la alegerile parlamentare din tarile lor, non-votantii cu preferinte nesatisfacute se amesteca in continuare cu ignorantii si lenesii. Faptul ca sunt ametecati face imposibila comunicarea (i.e. semnalizarea) preferintelor lor. Ca atare, piata politica e imperfecta/dezechilibrata, ceea ce duce inevitabil la alocarea neoptimala a resurselor si la producerea ineficienta a BSP. Din cauza asta, non-votul este un act irational. Ca atare, e preferabila situatia in care se voteaza celei in care nu se voteaza, pentru ca in felul asta se comunica o intentie in mod clar. Asta este conditia necesara si suficienta ca sistemele politice sa tinda sa aproximeze cat mai bine asteptarile contribuabilor, deci sa functioneze mai eficient.
Sistemele sociale democratice permit indivizilor cu afinitati elective articularea preferintelor, avand ca consecinta distributia voturilor intre organizatiile politice (care formeaza sistemul politic intr’o democratie), care sunt astfel legitimate sa reprezinte interesele votantilor ca guvern. Outputul sistemului politic sunt decizii de alocarea a resurselor publice in producerea de bunuri si servicii publice (BSP). Asadar, avem lantul cauzal preferinta individuala/vot/guvernare/alocare de resurse/producerea de BSP. Sa admitem ca BSP e operationalizarea conceptului civilizatie. Deci, votul e un act de responsabilitate civica pentru ca e conditia necesara si suficienta pentru producerea de bunuri si servicii publice.
Una dintre problemele structurale ale sistemelor politice democratice e ca, in realitate, atat votantii cat si non-votantii sunt beneficiari ai BSP. Pe de o parte, e moral sa se intample asta: BSP sunt finantate din bani publici (taxe/impozite si/sau imprumuturi garantate public) colectati atat de la votanti cat si de la non-votanti. E drept, deci, ca redistributia de BSP sa nu discrimineze dupa criteriul votului exercitat. Totusi, pe de alta parte, nivelul general al impunerii si alocarea de resurse in producerea de BSP se face in baza unei doctrine politice (e.g. liberale sau socialiste) specifice unei guvernari sau alteia, care este, evident, rezultatul votului. Avem deci situatia paradoxala in care non-votantii contribuie cantitativ la BSP (pentru ca finanteaza producerea lor), dar nu si’au exprimat o preferinta votand, deci nu contribuie calitativ la producerea BSP. Ei sunt si nu sunt responsabili civic. E corect deci, sa spui ca un non-votant e iresponsabil civic, tot asa cum e sa spui ca este.
Toata lumea era impacata cu situatia asta si se considera ca e una dintre limitele sistemului politic democratic. S’a crezut, pana de curand, ca non-votantii sunt in general impacati cu soarta lor si accepta situatia paradoxala in care se afla. Socul rejectarii Constitutiei Europene in Franta si Olanda a aratat, neasteptat, ca un numar foarte mare dintre contributorii/beneficiarii BSP non-votanti din ultimii ani aveau, de fapt, preferinte latente dar neexprimate in vot la alegerile parlamentare in tarile lor. Motivul? Nici o organizatie politica regionala nu livra la nivelul asteptarilor lor. Nevotand la alegerile parlamentare, acesti oameni incercau sa semnalizeze frustrarea lor si isi mentineau punctul de vedere ca sunt responsabili civic (se refereau la contributia cantitativa in producerea BSP). Rejectand Constitutia, ei au reusit, pentru prima oara in multi ani, sa se faca auziti. Acesta a fost o oportunitate rara data de un referendum foarte puternic mediatizat.
Inapoi la alegerile parlamentare din tarile lor, non-votantii cu preferinte nesatisfacute se amesteca in continuare cu ignorantii si lenesii. Faptul ca sunt ametecati face imposibila comunicarea (i.e. semnalizarea) preferintelor lor. Ca atare, piata politica e imperfecta/dezechilibrata, ceea ce duce inevitabil la alocarea neoptimala a resurselor si la producerea ineficienta a BSP. Din cauza asta, non-votul este un act irational. Ca atare, e preferabila situatia in care se voteaza celei in care nu se voteaza, pentru ca in felul asta se comunica o intentie in mod clar. Asta este conditia necesara si suficienta ca sistemele politice sa tinda sa aproximeze cat mai bine asteptarile contribuabilor, deci sa functioneze mai eficient.
Flash 2
In anii 80 eram prin generala si ma intorceam de la o olimpiada, facusem binisor. Maica'mea, profesoara dura si orgolioasa, isi astepta baiatu' sa stie ce se cum. Si eu de'abia asteptam sa ma laud cu notele.
In drum spre casa am trecut pe langa o alimentara. Era cam la 1km de casa mea, asa ca nu stiam pe nimeni pe acolo. Nu mi'a venit sa cred, chiar cand traversam a venit o masina pe care scria Carne. Era cam 2 PM si din cate stiam carnea se baga dimineata. A inceput sa'mi bata inima in piept, ca atunci cand pompezi adrenalina in sport. Eram efectiv primul om la coada. M'am infipt in fata Alimentarei, s'a facut coada in 5 minute in spatele meu. Eram mic si nu aveam bani la mine, asa ca ma rugam sa dea Dumnezeu sa vina cineva cunoscut. Intre timp descarcau carnea. Chiar inainte sa dea drumul la oameni am vazut'o pe bunica unui coleg, auzise ca s'a bagat carne si venise repede. I'am facut cu mana, m'a vazut si mi'a imprumutat o suta.
Am luat o plasa de 1 leu cu vreo 3-4 kile de carne de porc, congelata. Le tin minte ca acum - rozalie, cubica, inghetata-bocna. Se vedeau sub celofan hartia cu gramajul, acoperita in sangele inghetat.
Am rupt'o la fuga, nici nu stiu cat mi'a luat sa ajung acasa. Am urcat scarile intr'un minut, si am sunat si batut la usa ca disperatul. Maica'mea mi'a deschis usa si, vazandu'ma asa excitat, m'a intrebat aproape strigand 'Ce'ai facut?' - se referea la olimpiada, bineinteles. I'am raspuns urland:
A urmat, normal, o friptura. Am taiat carnea cu mare grija, cu un cutit mare si ajutandu'ma de un ciocan, ca era inghetata. A fost un pranz pe cinste.
Am mers apoi aproape plutind la scoala. Eram extraordinar de bucuros de incredibila intamplare.
Fara misto, e 100% adevarat.
In drum spre casa am trecut pe langa o alimentara. Era cam la 1km de casa mea, asa ca nu stiam pe nimeni pe acolo. Nu mi'a venit sa cred, chiar cand traversam a venit o masina pe care scria Carne. Era cam 2 PM si din cate stiam carnea se baga dimineata. A inceput sa'mi bata inima in piept, ca atunci cand pompezi adrenalina in sport. Eram efectiv primul om la coada. M'am infipt in fata Alimentarei, s'a facut coada in 5 minute in spatele meu. Eram mic si nu aveam bani la mine, asa ca ma rugam sa dea Dumnezeu sa vina cineva cunoscut. Intre timp descarcau carnea. Chiar inainte sa dea drumul la oameni am vazut'o pe bunica unui coleg, auzise ca s'a bagat carne si venise repede. I'am facut cu mana, m'a vazut si mi'a imprumutat o suta.
Am luat o plasa de 1 leu cu vreo 3-4 kile de carne de porc, congelata. Le tin minte ca acum - rozalie, cubica, inghetata-bocna. Se vedeau sub celofan hartia cu gramajul, acoperita in sangele inghetat.
Am rupt'o la fuga, nici nu stiu cat mi'a luat sa ajung acasa. Am urcat scarile intr'un minut, si am sunat si batut la usa ca disperatul. Maica'mea mi'a deschis usa si, vazandu'ma asa excitat, m'a intrebat aproape strigand 'Ce'ai facut?' - se referea la olimpiada, bineinteles. I'am raspuns urland:
'Am luat carneeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee'
A urmat, normal, o friptura. Am taiat carnea cu mare grija, cu un cutit mare si ajutandu'ma de un ciocan, ca era inghetata. A fost un pranz pe cinste.
Am mers apoi aproape plutind la scoala. Eram extraordinar de bucuros de incredibila intamplare.
Fara misto, e 100% adevarat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)