sâmbătă, august 06, 2005

More on Springer

FT de azi (The Lex column) incepe cu "Class antagonists rarely agree. Minority investors in ProSiebenSat , however, are starting to empathise with the German left's visceral dislike for Axel Springer" si incheie "The deal would give it unparalleled influence over public influence over public policy. That prospect should worry investors as much as leftwingers"

Nu am avut habar pana acum de ce se intampla in media germana. Sunt chestii uluitoare si consecintele in politica Germaniei (si implicit a UE) vor fi extrem de importante (e.g. ia de pilda in calcul faptul ca sunt alegeri in Germania si cel mai important grup de presa german e de dreapta).

Key-ideas:
- Springer o sa fie cel mai INFLUENT si PROFITABIL grup de media din Germania
- Springer este clar de dreapta (chestie fixata fara urma de indoiala de fondatorul Axel Springer, asta am vrut sa arat cu afirmatia respectiva)
- Vaduva lui Springer calls the shots
- CEO lui Springer este un foarte responsabil manager (i.e. he takes his job very seriously, that it, to maximize/add shareholder return/value) si in acelasi timp un redutabil si influent editorialist de dreapta
- Investitorii care au finantat achizitia sunt rightwinger americani influenti. Cel mai tare dintre ei e in boardul lui Springer
- Springer are ambitii de extindere internationala (anul trecut, de pilda, a incercat sa cumpere Daily Telegraph, probabil ca isi va extinde reach ul in viitorul apropiat)
- In contextul asta, un articol scris acum de CEO ul lui Springer trebuie citit cu foarte multa circumspectie

Springer goes live

Ziua publica un articol scris de Mathias Döpfner si intitulat "Europa, numele tau e lasitate". Editorialul e foarte bine scris, articulat, savuros. Well put, mister Dopfner.

Care e insa contextul in care trebuie plasat acest editorial (admitand ca e important sa, well, contextualizezi)?

1. Mathias Döpfner este nu numai un reputat jurnalist german ci si CEO al celui mai mare grup de presa german, Axel Springer (companie fondata chiar de domnul Axel Springer ). Acest grup de presa publica, intre altele, si cotidianul Bild, un tabloid care s'a aflat, natural, in mijlocul multor controverse de'a lungul timpului.

Interesant, tocmai am citit pe wiki chestia asta despre fondatorul Axel Springer (subliniez ce mi se pare de luat in consideratie): He went on to launch and acquire a string of papers - most resolutely anti-intellectual, in line with his comment that too much reflection was bad for Germans - and magazines characterised by entertainment and conservative politics. In Germania chiar exista niste traditii jurnalistice...

2. ... si, in buna traditie, business is business. We're talking big money here. Guess who cuts a good deal these days (fragment din Le Figaro): Axel Springer, qui détenait déja 12% de ProSiebenSat.1, rachete la participation d'un consortium d'investisseurs réunis autour du flamboyant milliardaire israélo-américain Haim Saban. Ce consortium détient 50,5% du capital et 88% des droits de vote, rachetés en 2003, apres la déconfiture de Kirch précipitée par... Axel Springer. si... Le groupe, longtemps dans le rouge et en butte a la crise de la publicité dans une économie sinistrée, avait le choix entre une croissance de ses activités de presse a l'international et un élargissement a la télévision en Allemagne pour garantir sa croissance future, a expliqué Mathias Döpfner, son patron. "Avec le rachat de ProSiebenSat.1 nous utilisons une chance unique et mettons en oeuvre une de ces options", a-t-il déclaré. si... Mais alors que l'idée maintes fois évoquée d'une mise en Bourse de Bertelsmann semble remisée au panier, Axel Springer se lance aussi dans l'aventure de la Bourse. Friede Springer, veuve d'Axel, gardera la majorité mais le groupe prévoit suite a la fusion une augmentation de capital. "D'un point de vue boursier la possibilité d'investir dans l'entreprise fusionnée avec un flottant nettement plus haut est tres attractive", a commenté Brian Powers, patron du fonds Hellman & Friedman, actionnaire a la fois d'Axel Springer et de ProSiebenSat.1. Et Axel Springer pourra lever des fonds en Bourse pour financer sa croissance future.

Bottom line: (media) business is (just another kind of) business. One needs to keep cool and put things into context: a CEO's job is to grow the business. Otherwise, yes, I agree, he's a great journalist.

3. E un SUPER deal. Structura interesanta (takeover urmat de merger). Ramane de vazut daca primesc si blessingul UE (Zeus ? hehe). Din cate am inteles din Figaro, au planuri sa o floteze, ceea ce explica interesul absolut justificat pentru americani. Dealul insa e gigantic (suma e mai mare decat dublul activelor lui Springer), asa ca am cautat si gasit si explicatia: Haim Saban holds an interest in P7S1 Holding L.P. by way of the Saban Capital Group, and will remain associated with the company even after the sale of P7S1 Holding’s stock package to Springer. Saban will become a shareholder of the merged media corporation. (fragment din comunicatul de presa al lui Springer). Si Bloomberg scrie o chestie misto tot azi: Saban's Role: After the transaction, Springer said it also plans to issue new preference shares. To achieve the ``complete combination of both companies,'' Springer said it plans to merge with ProSiebenSat.l ``in the medium term.'' The German cartel office expects its assessment to take about three months, said Irene Tilmann, a spokeswoman at the office. Saban, who will serve as chairman of the television advisory board and will also become a shareholder of the merged company, said he will help ``guide the ongoing strategic expansion of this company, which will have a unique position in Europe.'' He didn't want to say how much the investor group made on the investment. Deutsche Bank is the lead adviser for Axel Springer. Goldman Sachs Group Inc. also advised the publisher. Deutsche Bank and Credit Suisse First Boston are helping finance the purchase. Lehman Brothers Holdings Inc. advised ProSiebenSat.1 and JPMorgan Chase & Co. worked with Saban.

FYI, strict din punctul de vedere al 'rationalitatii' dealului: Springer si ProSib au EBITDA margins in regiunea lui 12-14 %, asa ca mergerul o sa aduca, foarte probabil, noi concedieri. ProSib e cam la blana (7% din venituri sparte in cheltuieli administrative). Springer insa are burta mare, baga 30% din ce vinde in cheltuieli de personal, asa ca au de unde da jos grasime (Stoiber ala e complet pe dinafara vizavi de crearea de noi locuri de munca).

Si, zpetzial pentru amicul forumist Zeus, tot din Bloomberg:

Springer was founded in 1946 by Axel Springer. As many businesses left West Berlin, anti-communist Springer completed the company's headquarters overlooking the Berlin Wall, a block away from Checkpoint Charlie. Since Springer's death in 1985, his widow, Friede Springer, 62, has controlled the company, and currently holds 60 percent of its stock. Only 9 percent of Springer's shares aren't owned by long-term investors in the company. Usually fewer than 1,000 Springer shares are traded on German exchanges each day. Adevarul e ca Springer chiar a fost un super adevarat - Si, de noapte buna, un mic road show statement de la amicul CEO (fragement de pe Bloomberg): ``Investors who want to invest in the German and European media market will have to buy our shares,'' Doepfner, 42, said in an interview. ``We are the only listed company in this country that combines print and TV operations.''


Points well taken, Mr. D !

vineri, august 05, 2005

Oamenii Presedintelui (Ceausescu)

Adrian Severin, mare politician pesedist de origine pecerista, publica in Ziua din 2 August urmatorul editorial:

Atunci cand vor puterea, alogenii stiu sa inteleaga si sa manipuleze perfect suferintele popoarelor in mijlocul carora traiesc. Este cazul corsicanului Bonaparte pentru francezi, al austriacului Hitler pentru germani, al gruzinului Giugasvili (Stalin) pentru rusi sau al tatarului Basescu pentru romani. Cu totii au reusit sa duca popoarele respective la cote de entuziasm inexplicabile, sa le trezeasca o irationala admiratie si loialitate fata de lider, sa le insufle un spirit de sacrificiu suicidar. Primii trei si-au lasat tarile in ruina. Cel de al patrulea trebuie oprit inainte de a o face.

Cum au reusit asemenea persoane sa atraga sustinerea oarba a unor mase atat de mari de oameni atat de diferiti? Frapeaza caracterul orizontal al acestei sustineri, precum si contrastul cultural dintre lider si sustinatorii sai. In cazul Romaniei, grupul de fani cuprinde persoane din categorii socio-profesionale foarte diferite (intelectuali complexati, afaceristi recent imbogatiti, aristocrati scapatati, studenti exaltati, burghezie urbana si intelighentie rurala). Le tine impreuna frustrarea si teama de marginalizare.

Romania post-totalitara cunoaste generalizarea unui sentiment de insatisfactie. Cauzele sunt numeroase. Trecerea de la o lume a certitudinilor rele la una a incertitudinilor ademenitoare si discrepanta dintre asteptari (de obicei nerealiste) si realizari (de obicei sub posibilitati) genereaza nevroza. Adaptarea la un mod de viata nou induce inegalitati dureroase care pun in discutie sisteme de valori. Stresanta este si coruptia care insoteste regimurile de tranzitie precum hotii de cadavre urmeaza deplasarea frontului. Imbogatirea incipienta alimenteaza invidia celor care se tem de marginalizare dar si nelinistea celor care cred ca nu acumuleaza suficient de repede si de mult. Peste acestea se suprapun greselile guvernarii, calamitatile naturale si perfidia unor puteri straine gata sa profite de slabiciunea tarii.

Insatisfactia face ca oamenii sa fuga in viitor; adica sa se refugieze in ideologie proiectand o societate ideala. Uneori nemultumirea isi are originea in mizeria existentiala. Alteori ea masoara distanta dintre veleitati si perceptia asupra propriului statut social. Cu cat acest statut este mai bun, cu atat atingerea tintei pare mai realista, iar departarea ei mai iritanta. O astfel de iritare naste complexe si frustrari.

Putem imparti, asadar, nemultumitii in avuti si saraci. Primii sunt dinamici, dar si nervosi, radicali, intransigenti. Elevi, studenti, persoane cu venituri mari si studii superioare constituie optimistii, dar si furiosii politicii. Ceilalti sunt apatici, pesimisti, defensivi. Ei isi apara nevoile avand asteptari moderate. Neimpacati cu soarta, primii sunt surescitati. Acceptandu-si cu resemnare statutul, cei din urma sunt stabili psihic.

Succesul eroilor alogeni se sprijina in primul rand pe slabiciunea umana a nemultumitilor frustrati. Pentru aceasta categorie vulnerabila ideea unei subversiuni generale de care se face vinovata o oligarhie corupta identificata, in Romania, cu PSD, este atragatoare. Un PSD care fiind constant sustinut de nemultumitii calmi majoritari, pare coplesitor si arogant. Pe un atare fond, solutia reinnoirii totale prin foc si spada a societatii seduce sufletele obosite de mediocritatea celor aprioric invinsi. Lor li se adreseaza mesajul unuia dintre ei care nu este, totusi, ca ei: Traian Basescu.

Nimeni nu percepe mai bine gustul frustrarii si revolta neputintei ca alogenii. Nimeni nu simte mai bine ura fata de o lume care pare a te tine la periferie si in care te integrezi calcand-o in picioare. De aici apar liderii "nonconformisti" primiti cu bucurie de cei care cred ca ordinea inconjuratoare este vinovata de esecurile lor. Asemenea lideri sunt cu atat mai sustinuti, cu cat cei care ii sustin ii simt straini si, deci, inferiori. Frustratii isi leaga sperantele de un Fat Frumos salvator pe care nu il accepta decat daca este suficient de urat spre a le oferi un contrast avantajos.

Pe cand ceilalti politicieni au cautat cate un segment social pe care sa il reprezinte, domnul Basescu a adunat in tabara sa frustratii de pretutindeni - veleitari ratati si idealisti complexati, culturnici exaltati si analisti schizoizi, intelectuali cu nume si agramati cu avere, junii teribilisti si senilii frivoli. Ei au alcatuit o armata de zgomot care, ocupand spatiul mediatic, a dat sentimentul ca intreaga natiune isi doreste un lider epopeic. Multi oameni de buna credinta au cazut in capcana. Epopeea propusa de Traian Basescu era, de fapt, terapia pentru calmarea disperarii izvorate din mediocritate.

Problema este nu numai ca oamenii nu pot trai zilnic in epopee ci ca, avand cauze diferite, frustrarile nu pot fi tratate in bloc. Or, ajuns la putere, Fat Frumos cel urat dispune doar de paliativul agitatiei permanente, adica linisteste o criza generand altele. Asa se explica de ce cu Traian Basescu Romania nu i-a pierdut nici pe corupti si nici pe birocratii comunisti, ci si-a pierdut linistea. Si asa va fi cat timp el va ramane la Cotroceni.


Comentarii:

1. Am avut curiozitatea sa fac o rapida analiza de continut (i.e. sublinierea ideilor centrale dupa frecventa cuvintelor si pozitionare in text) folosind un editor de text comun.

Fraza-cheie a intregului articol este urmatoarea:
Imbogatirea incipienta alimenteaza invidia celor care se tem de marginalizare dar si nelinistea celor care cred ca nu acumuleaza suficient de repede si de mult.

Alte pasaje importante:
In cazul Romaniei, grupul de fani [n.e. ai lui Basescu] cuprinde persoane din categorii socio-profesionale foarte diferite (intelectuali complexati, afaceristi recent imbogatiti, aristocrati scapatati, studenti exaltati, burghezie urbana si intelighentie rurala). Le tine impreuna frustrarea si teama de marginalizare. [...] O astfel de iritare naste complexe si frustrari.

2. Articolul lui Adrian Severin mi se pare foarte bine gandit, inca o dovada ca PSD listeaza dintre cei mai buni propagandisti pe care i'a comis vreo scoala de partid comunist vreodata. Articolul lui Severin e consistent cu strategia de comunicare a PSD, care urmareste obsesiv compromiterea imaginii lui Basescu.

Geoana l'a descris pe Basescu ca pe un jucator de poker. Nastase a vorbit deseori despre Basescu ca despre un scandalagiu al politicii. Severin ne spune acum ca ar fi, de fapt, un strain sustinut de nevrotici sau de prosti.

Din punctul meu de vedere, prin ce a scris in articolul asta, Severin arata ca el e, de fapt, adevaratul strain.

Mi s'ar parea cu adevarat inoportun ca omul asta sa reprezinte Romania in Parlamentul European (cu atat mai mult cu cat el pomeneste, citez, de "perfidia unor puteri straine gata sa profite de slabiciunea tarii" Exclamation Question ) Ma intreb: nu ar trebui ca acest parlamentar sa dea explicatii pentru afirmatia asta? Cum e posibil ca tehnica asta a manipularii, i.e. sperietura cu 'agenturili straine' - specifica Securitatatii ceausiste si PCR - sa fie folosita din nou, mai ales de unul care reprezinta (daca nu ma insel, omul asta e pe la OECD, poate gresesc) sau care vrea sa reprezinte Romania (e candidat pentru reprezentare la Parlamentul European) in institutii europene?

3. Asa-zisele crize ale lui Basescu sunt expresia motivatiei sale exceptionale. Riscurile pe care si le asuma Basescu sunt mari, dar si rasplata potentiala (reforma institutionala efectiva) e pe masura. Eu o spun clar: ii sunt recunoscator omului astuia si celor care pe care ii sustine si care se tin tare (e.g. Macovei) pentru ce fac acum in Romania.

Si, by the way, chiar daca ar fi un jucator de poker (ce pudibonderie stupida la Geoana sa demonizeze jocul asta de barbati adevarati), Basescu ar fi unul care stie sa castige Exclamation Way to go, Old Basse!

4. Bridge-ul are multe conventii si cere destul de multa rigurozitate; pentru ca factorul sansa e minimizat (cel care are noroc de puncte multe e penalizat), si riskurile sunt minimale. In bridge, jucatorii focuseaza pe rationalizarea riskului prin comunicare cu partenerul de echipa; totusi, la jocul de levate ramai pe barba ta. In poker, auto-controlul (keep cool), curajul (guts) si intuitia sunt factori cheie. Pokerul nu e un joc de echipa, dar asta nu inseamna ca un bun jucator de poker nu e team-player. Am cunoscut oameni care joaca foarte bine si bridge si poker.

Daca vrei, cred ca un lider bun tinde sa fie un bun pokerist, iau un manager un bun jucator de bridge. Unii pot sa fie si lideri, si manageri. Eu cred ca Basse e genul asta de om.

5. Liderii PSD stiu foarte bine ca nu trebuie sa inceapa o lupta de care nu au nevoie; iesirea lui Severin in Parlament, in martie, a fost aplaudata (scrie in josul paginii Smile ) si as paria ca intre cei care si'au pocnit palmele mai vartos au fost peremistii. Poate ca editorialul lui e, mai degraba, un mic pas inainte in strategia apropierii PSD/PRM?

Dar Severin nu e singurul care iese la mantinela. Si Nastase scrie de zor in jurnalul.ro, Geoana baga interviuri in 22, o multime de alti tipi arunca petarde pe psd.ro . Probabil ca si Iliescu coace ceva (eu unul ma astept ca el sa fie cel care va legitima apropierea de PRM).

Mie mi se pare ca au urmatoarele obiective strategice de comunicare:

- Guvernul actual e cel mai incompetent
- Ca atare, costurile incompetentei sunt enorme
- Basescu incalca Constitutia sistematic / e un presedinte care ne pune in pericol

Incercati sa cititi ce scriu si zic oamenii din PSD si veti observa ca astea sunt temele recurente in discursurile lor.

Bineinteles, faptul ca aleg strategii imorale (i.e. intemeiate pe afirmatii netestabile, dar care repetate obsesiv se transforma in 'zgomot de fond' social, in lucruri luate de la-sine-inteles) nu inseamna ca nu sunt indreptatiti sa o faca. Sunt in opozitie doar, nu? Scopul PSD este sa castige alegerile viitoare.

Cum se zice, a la guerre comme a la guerre. PSD e un adversar redutabil, si Alianta ar face bine sa'si aleaga cu mai multa grija oamenii, altfel o sa fie mancati cu fulgi cu tot in maxim un an.

miercuri, august 03, 2005

Speculatii

PSD a castigat ceva puncte in urma partidei de alba-neagra cu demisia lui Tariceanu, desi nu se poate spune ca a tras vreun jackpot (vezi aici). Cel putin, nu deocamdata. Isi mentine insa un electorat hardcore care nu se arata prea interesat de reforma institutionala efectiva.

In orice caz, PSD stie ca alegerile din 2008 se castiga incepand cu 2005. Cum se intampla, nu numai ei au de castigat de pe urma balbelor, ci si... well, PRM! Dar cum e greu sa iesi in castig net in non-cooperative games (nu stii niciodata de unde sare iepurele), eu speculez ca PSD si PRM au canale de comunicare deschise in vederea alegerilor anticipate. Cele doua organizatii sunt rupte din PCR, singurele deosebiri notabile sunt la nivel de asteptari ale electoratului (cei ai PSD sunt mai degraba conservatori, cei ai PRM sunt radicali). Dar radicalismul votantilor PRM e cauzat de frustrari simple, generate in general de spectrul somajului, de saracie. Odata ce PSD se va pozitiona ca singurul capabil sa dea un loc de munca saracilor (chestie care se va intampla intr'un timp scurt), drumul unei aliante rosii va fi deschis.

PSD si PRM au impreuna in jurul lui 40% in momentul asta, atentie!, pe un varf de forma al PNL/PD. E clar ca de la 30% si 10% cat au fiecare nu pot decat creste. PSD va urca progresiv, estimarea mea e ca poate ajunge linistit in 50% in urmatorii doi ani.

PSD este un adversar redutabil, e populat de specialisti in masinatiuni, intrigi, machiavelisme si alte bizanterii. Din pacate, oamenii astia joaca acest paint-ball de rahat pe spezele amarastenilor.

marți, august 02, 2005

Handshake

Mi se pare neproductiva discutia despre gradul de coeziune / afinitate organizationala intre PNL si PD. Asta e, dupa parerea mea, o falsa problema.

Intrebarea 1 este: Ce inseamna sa evaluezi gradul de coeziune a unei aliante? Si derivat din asta, nr. 2: Cand poti spune 'alianta nu mai merge' fara a risca sa deschizi in mod inutil/neproductiv cutia pandorei?

1. Coeziunea Aliantei nu e un scop in sine. Oamenii astia trebuie sa deliver on very specific objectives. Asa ca sa inlocuim 'coeziv' cu 'functional', de vreme ce lucrul cu adevarat important e ca alianta sa functioneze, nu sa fie coeziva. Admitand conventia asta, vom putea evalua gradul de coeziune al Aliantei in mod indirect, i.e. prin masurarea apropierii / departarii de obiectivele strategice asumate. Practic, daca Romania se reformeaza institutional in mod efectiv si daca apropierea de targetul EU 2007 se intampla, putem spune ca DA e functionala, deci implicit coeziva. Daca reforma se intampla si daca Romania intra in UE in 2007, s'ar zice ca alianta a fost 100% coeziva.

Bottom line: faptele unora sau altora din Alianta sunt relevante numai in masura in care descriu, sau eventual explica, apropierea/departarea de obiectivele strategice pe care le consideram importante. Restul sunt speculatii si/sau fapte de arme jurnalistico-forumiste.

2. Alianta DA a fost posibila numai pentru ca era singura modalitatea e a infrange un inamic redutabil, PSD. Pe termen scurt, era clar ca 'aliatii' isi pot co-ordona actiunile. Pe termen lung, era foarte neclar daca lucrul asta e posibil. Intuitiv, eu as spune ca in raport cu potentialul sau, Alianta DA supraperformeaza.

Dar, din pacate, istoria politica a PNL e una a fragmentarii, iar PD insusi e recunoscut drept copilul teribil al politicii romanesti. Potentialul autodistructiv este, cum am intuit mai sus, considerabil. Ca atare, e destul de clar ca PSD are interesul deschiderii discutiei despre asa-zisa absenta de coeziune in DA. Pentru ca PD este un cal naravas, singura modalitatea prin care PSD isi poate executa strategia este de a incuraja, discret, frustratii din PNL.

Bottom line: discutia despre absenta coeziunii in DA trebuie pornita de la premisa ca alianta asta are by default un risc enorm de autodistrugere. Cum am aratat mai sus, absenta coeziunii se masoarea prin apropierea/departarea de obiectivele strategice asumate de Alianta. Sa nu ne comportam ca niste elefanti intr'un magazin de portelanuri, okay?...

duminică, iulie 31, 2005

Istro-Romanii

Din www.nationmaster.com:

Istro-Romanian is a Romance language used in a few villages in the peninsula of Istria, on the upper northern part of the Adriatic Sea, in Croatia. It is spoken by people who call themselves Vlaşi or Rumuni/Rumuri, but are called Ciribiri by the local population and Istrian Vlachs by linguists.

The number of Istro-Romanian speakers is estimated to be only around 500 to 1000, causing the language to be listed as "seriously endangered" in the UNESCO Red Book of Endangered Languages (http://www.helsinki.fi/~tasalmin/europe_index.html). Due to its very small number of speakers, living in about ten villages, there is no public education or press in Istro-Romanian, and its speakers are not even recognised as a minority in Croatia.

Their number was reduced in the due to assimilation: in the 1921 Italian census there were 1,644 Romanian speakers in the area and in 1926 Romanian scholar Sextil Puşcariu estimated their number to about 3,000

Many villages have Romanian-style names like Jeian, Buzet (lips), Katun (hamlet), Gradinje (garden), Letaj, Sucodru (forest), Costirceanu (a Romanian name). Some of these names are official, while some are used only by Istro-Romanian speakers.

Language

The language resembles Romanian, and traditional Romanian linguists consider it a Romanian dialect, but some other linguistics disagree and claim that the language is closer to the extinct Dalmatian language than to Romanian.

One peculiarity of Istro-Romanian compared with Romanian dialects is the use of rhotacism (with the intervocalic /n/ becoming /r/, for instance "lumina" (meaning "light" in Romanian) becoming "lumira"). This is one of the reasons that some Romanian linguists think that Istro-Romanian evolved from the language spoken in the Maramures area of Transylvania, which has some similar traits.

Origin

Some linguists believe that the Istro-Romanians migrated to their present region about 1000 years ago from Transylvania, the other possible origin being from Serbia.

The first historical record of Istro-Romanians dates back to 1329, when Serbian chronicles mention that a Vlach population was living in the area, although there was an earlier mention from the 12th century of a leader in Istria called Radul (that could be a Romanian name).

Literature

There is no literary tradition, however, in 1905 was published "Calendaru lu rumeri din Istrie" ("The Calendar of the Romanians of Istria") and also collections of folk tales and poems have been published since.

External links and references


* UNESCO Red Book on Endangered Languages - entry for Istro-Romanian (http://www.helsinki.fi/~tasalmin/europe_report.html#IRumanian)
* Wolfgang Dahmen: Istrorum�nisch. Lexicon der Romanistische Linguistik. III. T�bingen 1989. 448-460

Vechituri

Vizitatori