joi, martie 03, 2005

De Molinari comentat

de Molinari:
Altfel, in privinta distinctiei libertarieni-non-libertarieni, de ce nu s-ar bucura libertarienii de bunurile publice (doar, vorba aia, sunt si ei buni platitori de taxe...)? La fel, s-ar bucura si intr-o sl, doar ca acestea ar fi produse privat.

Chatalin:
Scuze, deci toata problematica libertariana se reduce la tipul de proprietate al producatorului de bun public?

Si cum adica libertarienii sunt platitori de taxe? Parca militau pentru disolutia completa a statului. Ori statul produce bunuri publice finantate prin taxe colectate de la contribuabili. Daca libertarianii accepta sa plateasca taxe, atunci ei accepta legitimitatea statului ?!

Sa ne intelegem: ori libertarianii vor DISOLUTIA statului, adica producerea de bunuri / servicii este lasata pietei, iar reglementarea se face bottom up as you go, in baza agregarii intereselor individuale, si atunci intregul sistem fiscal e deemed irelevant, de vreme ce e modelat top down (adica se presupune ca TOTI indivizii accepta necritic modelul institutional impus de Stat), deci libertarienii nu mai contribuie la producerea de bunuri publice prin impozite.

Ori, alternativ, libertarienii vor un stat MINIMAL etc // dar aici eu am o problema: unde e diferenta intre LIBERTARIANISM si LIBERALISM?

Cum se face libertarianismul

lp.org face statementul asta

We hold that all individuals have the right to exercise sole dominion over their own lives, and have the right to live in whatever manner they choose, so long as they do not forcibly interfere with the equal right of others to live in whatever manner they choose.

Intrebare stupida: cum pot coexista "libertarianii" cu ceilalti oameni care accepta contractul social?... Pana la urma liberarienii astia cam zanateci sunt oameni, au familii, nevoi triviale etc. cu alte cuvinte, accesseaza bunuri publice in baza simplei adeverinte de cetatenie (in cazul bunurilor publice cu access reglementat, e.g. servicii medicale de urgenta) sau fara restrictie (in cazul bunurilor publice cu access nereglementat, i.e. un drum public).

Eu vad probleme logistice insurmontabile pe termen scurt. Cred ca solutia tehnica la a implementa un model libertarian e posibila, dar presupune existenta unei metodologii care permite diferentierea libertarienilor de non-libertarieni. Asta ar duce la un fel de access la bunul public ponderat dupa contributia istorica la producerea bunului public (probabil asta ar trebui sa tina cont si de contributia parintilor ne-libertarieni ai unui dilau libertarian, sa zicem in cazul accesului la un drum public).

Bottom line: respingand statul, libertarienii resping si beneficiile welfare statului si evident accesul la bunuri publice. Dar, cum se intampla, a conta pe moralitatea libertarienilor pur si simplu (i.e. pe cuvantul de onoare al acestora ca nu vor utiliza bunuri publice cu access nereglementat, i.e. drumuri publice) ar fi o naivitate. Evident, se vor gasi free-rideri intre libertarieni care vor piggyback statul bunastare.

marți, martie 01, 2005

Public / privat

'Statul' e un concept amibiguu. Indeobste se discuta pe variabilele in care e operationalizat el, i.e. institutiile sale. si Weber a imaginat un sistem social in care statul birocratic administreaza fara probleme bunul public.

Eu as pune problema altfel... sa incep cu un exemplu: daca admitem ca, de pilda, e public dezirabil (deci bun public) ca oamenii sa isi inregistreze automobilele, eu cred ca atunci e o chestiune 'tehnica' mai degraba decat ideologica (i.e. stanga/dreapta) in a stabili carui tip (i.e. public/privat) de institutie ii revine sarcina executiei proiectulul cu pricina.

Intre altele, istoric, indeobste s'a considerat ca un bun public e produs 'mai ieftin' de o institutie publica decat de una privata. experienta a demonstrat ca lucrul asta nu se intampla cu necesitate, de unde si aparitia bunurilor publice administrate privat. in exemplul meu, asta a dus la aparitia unor companii private care presteaza serviciul de inregistrare a automobilelor.

The point is, 'statul' e un concept ambiguu. discutia trebuie pusa in termeni de bun public / privat si executie/administrare de proiecte publice de catre institutii publice/private, sau chiar mai departe, executie/administrare de proiecte private de catre institutii publice/private.

Ajungand aici, devine clar un lucru: indiferent de forma de proprietate (public/privat), institutiile trebuie sa respecte aceleasi principii, spune'le de guvernanta corporatista... aici mi'ar placea sa discut cu cineva care, ca si mine, are experienta muncii in corporatii...

duminică, februarie 27, 2005

Brand de tara?

Un tip f interesant, un (well...) guru al advertisingului, dar si un om foarte hatru, se ocupa in zilele astea de ceee ce emfatic e numit de publicitari brandingul Romaniei...

Poate fi urmarit intr'un interviu la TVR la linkul acesta

Trecand peste snobismul inevitabil, discutia despre identitatea (sau identitatile?) Romaniei si implicit a/ale romanilor e importanta... E destul de clar ca avem un brand de tara cam jegos. Dar care sunt lucrurile importante, autentice, pe care se poate construi / construieste brandul Romaniei?...

Vechituri

Vizitatori