sâmbătă, ianuarie 06, 2007

Hadrian

Interesanta este pozitia atribuita de Marguerite Yourcenar imparatului Hadrian, un filogrec, vis-a-vis de crestinism "ghiceam, sub inocenta marginita si fada, intransigenta feroce a sectarului fata de alte feluri de viata si gandire decat ale sale, orgoliul insolent care l face sa se prefere restului oamenilor, precum si vederea voluntar marginita de ochelari de cal". FYI, Hadrian a domnit doua decenii, imediat dupa Traian, si nu a purtat razboaie, cautand sa omogenizeze practicile administratiei in imperiu. A calatorit aproape tot timpul si a murit de reumatism. E un imparat roman care urmarea emergenta crestinismului cu mare interes si care a mentinut fata de religia asta, asa cum zice tot autoarea fictivelor sale memorii, "o linie de comportament strict echitabila, trasata de Traian in zilele apogeului domniei" (fapt documentat). Imparatul Constantin I, daca nu ma inseala memoria, a organizat Consiliul de la Nicea prin secolul trei, unde a chemat sute de episcopi crestini din tot imperiul, oficializand religia crestina - sper sa nu gresesc. Edit: clarificari/precizari re: rolul jucat de Constantin I

M am gandit zilele astea ca Noului Testament ii lipsesc cateva anexe cu privire la primul mileniu d.H., in special la primele trei sute de ani. Vreau sa zic ca focalizarea pe textul NT nu e neparat lamuritoare, legatura dintre liderii crestinilor si cei ai Statului i.e. Imperiul Roman a fost extrem de complexa si a evoluat sistematic in primul mileniu.

Niciun comentariu:

Vechituri

Vizitatori