Onorabilitate intelectuala

Cred ca in fond ce face onorabil un intelectual e consistentza gandirii si actiunii sale, individual/familial si social/profesional. Multor oameni altfel interesanti le'a fost imposibil sa ramana onesti pentru ca si'au reconstruit discursul ingloband necritic teorii disjuncte.

Cu alte cuvinte, un ganditor care ignora cu buna stiinta conditia falsificabilitatii discursului teoretic e, pana la urma, un vanitos in cautare de glorie trecatoare mai degraba decat un rigoros (deci onest) intelectual. Pe buna dreptate, unor autori li se reproseaza ca au complicat teoriile enuntate exact pentru a face imposibila orice dezbatere critica. Mai mult, in viata personala unii dintre acesti oameni s'au dovedit, de multe ori, lasi.

E clar ca Heidegger a demonstrat o forta intelectuala iesita din comun. Putini sunt cei care isi permit un dialog structurat pe teme heideggeriene (incerc si eu sa citesc Fiinta si Timp). Totusi, ramane indubitala participarea sa la reuniunile unui partid politic cu o ideologie criminala. Cred ca treaba asta il descalifica sub aspect personal si social.